Copilul cu febra in mod clar trebuie sa stea acasa, precum si copilul care varsa sau care se simte in mod clar mizerabil.

Pe de o parte, copilul are nevoie de liniste si ingrijire iar noi parintii trebuie sa fim responsabili si sa participam la reducerea unui infectii la scoala, a altor copii.

În general, medicii recomanda sa tinem copilul acasă si sa nu il ducem la gradinita sau la scoala - când are oricare dintre următoarele simptome si boli:

Anumite boli cu eruptii de piele, precum:

Răcelile, tusea și durerile de gât sunt frecvente la copii și nu impun copiilor să stea acasă de la școală sau de la îngrijirea de zi, mai ales dacă simptomele sunt ușoare.

Cu toate acestea, dacă simptomele de răceală includ febră sau dacă o tusea este suficient de excesivă pentru a le perturba învățarea, copilul ar trebui sa stea acasa pentru a se odihni.

Iata dilema unei mamici de 2 copilasi, povestita pe forumul Desprecopii:

In anotimpul rece, incepand de la primele brume pana la primele zile frumoase de primara, copiii mei tusesc, au nasul infundat si asta nu se schimba deloc. Insa sunt si zile cand mi se pare ca au febra. Dilema mea, este: cand ii tin acasa neaparat in loc sa ii duc la gradinita si respectiv scoala?

Trebuie sa recunosc ca - din cauza jobului meu sunt nevoita sa imi las des copiii intr-un loc public si apoi fug la servici . Si se intampla des ca ei sa fie bolnaviori. Vorbesc despre raceala obisnuita, de cruzimea iernii, de nasul ce curge mereu si de tusea iritanta care ne marcheaza trecerea copiilor prin amestecul variat al virusilor respiratorii – sau poate marcheaza trecerea virusilor prin copiii nostri.

Sfatul medicului pediatru este clar: un bolnavior trebuie sa stea acasa. 

Pe de alta parte, se poate intampla si ceva mai putin prevazut - chiar daca un copil este activ si fericit, sa aiba o febra ascunsa.

Se intampla des sa auzim de la educatoare de gradinta sau invatatoare de scoala primara ca desi desi copilul parea fericit si activ, exista, de fapt, o febra ascunsa.

Dar, desigur, in aceste situatii, aceste persoan sunt ingrijorate cu privire la ceilalti copii. Iar aceasta este o intrebare corecta pentru orice copil care este bolnav: cine este infectios, care este riscul si exista ceva ce putem face pentru a reduce aceasta?

Un studiu recent a analizat modul in care copiii spitalizati au transmis sau nu virusul la „apropiati, atingatori si alintatori”.

Apropiatii erau adultii care au fost in salon, la mai mult de un metru distanta de copilul infectat. Atingatorii au intrat in salon cand copilul nu era acolo si au atins zona din jurul patutului. Si puteti ghici ce au facut alintatorii.

Apropiatii nu au prins virusul deloc. Alintatorii au prins virusul, la fel si atingatorii, subliniindu-se astfel importanta contactului direct cu secretiile, mai ales cu obiectele si suprafetele cu particule virale pe ele. Era mai periculos sa atingi patul gol, decat sa stai in camera cu bebelusul bolnav.

Copiii cu infectii virale pot fi infectiosi inainte de a prezenta simptome, precum si dupa ce scapa de ele. Pe de alta parte, unii copii cu R.S.V. pot tusi saptamani intregi, nu pentru ca acolo inca ar exista particule virale, ci pentru ca virusul le-a afectat mucoasa plamanilor.

Deci, puteti avea un copil asimptomatic care elibereaza virusul, un copil care tuseste desi nu mai este gazda virusului si infectie prin intermediul particulelor virale care se ascund pe suprafete si obiecte.

Acest lucru este valabil chiar si pentru acei virusi care se raspandesc prin aerosoli – prin aer.

Si, cu siguranta, va puteti lua masuri de siguranta pentru a va asigura ca un nas ce curge nu este predictorul unei boli mai grave. Copiii ar trebui sa fie complet imunizati impotriva tusei convulsive si a rujeolei, de exemplu, iar Academia Americana de Pediatrie recomanda un vaccin anual impotriva racelii pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 6 luni si 18 ani.

Probabil ca mai putin benefic este sa ii dati micutului preparate pentru tuse si raceala in incercarea de a-i ameliora simptomele.

Dr. Michael Shannon, medic pediatru si toxicolog la Spitalul de Copii din Boston si la Facultatea de Medicina Harvard, a fost unul dintre expertii din domeniul sanatatii publice care a cerut cu succes Aministrarii Alimentelor si Medicamentelor sa opreasca comercializarea remediilor pentru raceala parintilor de copii mici.

In 2015, Administrarea Alimentelor si a Medicamentelor din Statele Unite a recomandat ca astfel de medicamente sa nu fie folosite la copiii sub 2 ani, caci pentru ei pot fi periculoase.

In cel mai bun caz, aceste medicamente au o eficienta de aproximativ 6% in eliberearea adultilor si a copiilor de varsta scolara de simptome.

Ceea ce poate fi cu adevata eficient ar fi posibilitatea introducerii in scoli a unor masuri de control a infectiei: spalarea mainilor, spalarea mainilor, spalarea mainilor, insa poate si dozatoare pentru dezinfectant de mana, robinete care se deschid automat, usi la baie care se deschid atunci cand te apropii de ele – toate strategiile pentru a reduce sansa ca particulele virale sa ajunga pe mana unui copil, iar de acolo la epiteliul receptiv al nasului si al ochilor.

Exact acele tipuri de masuri de combatere a infectiei pe care noi, personalul clinicii ne bazam pentru a ne mentine sanatosi si a ne face meseria – si care, pe termen lung, sunt foarte eficiente in a impiedica copiii de varsta scolara sa se imbolnaveasca.

Absenta unui copil de la scoala, a unui copil care sta langa copilul tau, este prea putin eficienta atunci cand copilul tau merge in sala de mese unde sunt secretii pe toata masa. Nu te poti focusa asupra unui copil bolnav, fiindca exista o lume formata din microbi mult mai inteligenti.

sursa